Scurt istoric
La baza Catedrei de Chirurgie generală „Nicolae Anestiadi” stau două prestigioase structuri academice ale Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” — Catedra de chirurgie generală și semiologie nr. 3 și Catedra de chirurgie nr. 1 „Nicolae Anestiadi”.
Ambele își au originile în anul 1945, odată cu înființarea Institutului de Stat de Medicină din Chișinău, și au contribuit decisiv la dezvoltarea școlii chirurgicale naționale.
Catedra de chirurgie generală-semiologie nr. 3 își desfășoară activitatea din anul 1945, odată cu înfiinţarea Institutului de Stat de Medicină din Chişinău. În perioada 1945 şi 1947, Catedra a fost condusă de către profesorul Savelii Rubaşov. Născut în 1883 la Sanct-Petersburg, absolveşte Facultatea de Medicină a Universităţii din Harkov (Ucraina), devenind ulterior şef al catedrelor de chirurgie din Minsk, Leningrad, Novosibirsk, Kislovodsk.
Ulterior, Catedra de chirurgie generală a fost condusă succesiv de către profesorii Alexei Livov (1947-1950), Piotr Hohlov (1950-1952), Leontii Şuleac (1952-1954), Martiros Arutiunean (1954-1957) şi Nicolai Gladîrevski (1957-1962). Profesorul Gladîrevski a fost numit prorector responsabil pe activitatea ştiinţifică și, apoi, a fondat Catedra de traumatologie, ortopedie şi chirurgie de campanie.
În anii 1962-1979, conducerea Catedrei a fost preluată de către profesorul Constantin Ţâbârnă. În această perioadă este extins esenţial spectrul activităţii ştiinţifice în cadrul Catedrei. Sunt studiate detaliat problemele chirurgiei toracice şi abdominale: echinococoza, afecţiunile supurative ale plămânilor, boala ulceroasă și hipertensiunea portală.
În timpul aflării profesorului Gheorghe Ghidirim în funcția de șef al Catedrei (1979-1991), activitatea ştiinţifico-pedagogică şi clinică înregistrează progrese vizibile. Lucrul ştiinţific s-a încununat cu susținerea mai multor teze dedicate complicaţiilor pancreatitei acute, bolilor ulceroase şi afecţiunilor septice; a fost publicată o serie de monografii; a fost creată o autentică şcoală de chirurgie. În 1993, profesorul Ghidirim devine academician al AŞM. Pe parcursul a mai multor ani, Domnia Sa este preşedinte al Asociaţiei chirurgilor „N. Anestiadi”, preşedintele Colegiului Medicilor din Moldova. În perioada 1990-1994, Gheorghe Ghidirim este Ministru al Sănătăţii. A fost decorat cu multiple ordine şi medalii guvernamentale.
În următorii ani, conducerea Catedrei a fost asigurată de conferenţiarul Nicolae Curlat (1991-1994), profesorii Silviu Sofronie (1994-1995) şi Evstafie Cicala (1995-2003). Profesorul Cicala a desfășurat o activitate științifică prodigioasă, în special prin abordarea subiectului hemoragiilor ulceroase, inclusiv în teza sa de doctor habilitat, susţinută în 1992. Savantul este preocupat de patologia chirurgicală vasculară şi chirurgia reconstructivă a tractului digestiv, publicând o serie de monografii şi manuale.
În anii 2003-2005, şef al Catedrei de chirurgie generală devine conferenţiarul Ion Paruş, iar din 2005 Catedra este condusă de profesorul Eugen Guţu. Pe durata ulterioarei perioade ce a cuprins 17 ani, sub conducerea profesorului E.Guțu, Catedra atinge cele mai semnificative succese în domeniul științific, clinic și didactic; formându-se totodată ca un colectiv matur și unit, cu idei similare. Abilitatea chirurgicală exclusivă, energia inepuizabilă, abordarea inovatoare și implicarea personală directă a șefului de Catedră în procesul curativ au făcut posibilă lărgirea esențială a spectrului de intervenții chirurgicale, cât și creșterea numărului de operații efectuate în clinică. În premieră au început să se efectueze cu succes intervenții chirurgicale radicale pentru tumori gastrice, intestinale și ale pancreasului; reconstrucții complexe ale căilor biliare și vaselor sangvine; au fost implementate abordări avansate în tratamentul patologiilor chirurgicale acute ale organelor cavității abdominale și al infecțiilor purulente ale țesuturilor moi.
Inspirat de exemplul personal al liderului lor, colectivul Catedrei și al secțiilor de chirurgie a participat cu entuziasm la dezvoltarea principalelor domenii de activitate ale clinicii – diagnosticul și tratamentul patologiei chirurgicale a organelor abdominale; diagnosticul și managementul bolilor vaselor magistrale.
Sub conducerea profesorului E.Guțu, în respectiva perioadă au fost scrise și susținute cu succes câteva teze de doctorat, consacrate diverselor probleme ale chirurgiei moderne: „Ulcerele acute hemoragice gastroduodenale: particularităţi etiopatogenetice, clinico-endoscopice şi de tratament” (G. Mocanu, dr. șt. med., 2007); „Posibilităţile disecţiei endoscopice a venelor perforante în tratamentul insuficienţei venoase cronice severe” (V. Culiuc, dr. șt. med., 2009); „Particularităţile de diagnostic şi tratament ale apendicitei acute în timpul sarcinii” (V. Guzun, dr. șt. med., 2014); „Opţiuni chirurgicale în tratamentul maladiei varicoase a membrelor inferioare” (D. Casian, dr. hab. șt. med., 2018); „Rezultatele la distanță ale tratamentului chirurgical al maladiei varicoase a membrelor inferioare: aspecte clinice şi hemodinamice” (V. Maloghin, dr. șt. med., 2018); „Rezultatele precoce și la distanță ale tratamentului trombozelor venoase profunde în sistemul venei cave inferioare” (M. Sochircă, dr. șt. med., 2019).
Pînă în anul 2025 activitățile Catedrei se desfășoară la 3 baze clinice: la Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”, Institutul de Medicină Urgentă și Spitalul Militar Central. Activitatea metodologică enormă realizată personal de către profesorul Guțu și colectivul condus de către Domnia sa a permis ascensiunea procesului de predare a chirurgiei generale și semiologiei chirurgicale la un nivel calitativ nou. Pe durata perioadei vizate au fost revizuite integral și unificate în trei limbi (română, rusă, engleză) materialele didactice de bază ce servesc pentru procesul didactic la Catedră: un manual, o serie de recomandări metodice, prelegeri, prezentări, teste și întrebări pentru examinare, o colecție de probleme clinice.
La inițiativa șefului de Catedră, au fost implementate metode moderne de predare a chirurgiei cu accent pe însușire de către studenți a abilităților practice la patul pacientului, în sălile de operație și pansamente, precum și cu utilizarea mulajelor și simulatoarelor. Pe lângă instruirea studenților anului III de studii universitare, Catedra participă continuu în formarea medicală a medicilor rezidenți chirurgi, fiind asigurate și cursuri de chirurgie pentru medicii rezidenți din următoarele specialități: medicină de familie, dermatovenerologie, otolaringologie, obstetrică și ginecologie.
În anul 2022, profesorul E.Guțu a predat conducerea Catedrei discipolului său, șefului clinicii de chirurgie vasculară de la Institutul de Medicină Urgentă, dr. hab. șt. med., D. Casian, rămânând în același timp o autoritate incontestabilă pentru colegii săi, un inspirator ideologic și un exemplu demn de urmat.
Catedra de chirurgie nr. 1 „Nicolae Anestiadi” a fost fondată în baza Catedrei de chirurgie de facultate, inaugurată în 1945 pe baza secţiei de chirurgie a spitalului nr.4 din municipiul Chişinău şi care a existat până în 1992. Fondatorul Catedrei de chirurgie de facultate a fost profesorul S.Rubaşov, reprezentant al şcolii de chirurgie din Sankt-Petersburg. Aflându-se în acest post din 1945 până în 1950, profesorul exercita concomitent şi funcţia de chirurg principal al Ministerului Sănătăţii, fondând Societatea ştiinţifică a chirurgilor din Moldova, precum şi Dispensarul Oncologic Republican.
Colectivul catedrei efectua un volum mare de lucru curativ şi ştiinţific cu tematica „Lichidarea consecinţelor traumatismului militar”. În anii 1950-1951 în fruntea catedrei s-a aflat profesorul A.Lvov, care a promovat chirurgia toracică, inclusiv plastia esofagului. În perioada 1951-1956 catedra a fost condusă de către profesorul N.Kukin, reprezentantul şcolii chirurgicale din Moscova, discipol al academicianului A.Vişnevski. Elaborările ştiinţifice erau consacrate problemelor glandei mamare, anesteziologiei, chirurgiei toracice etc.
Timp de 3 ani (1956-1959) în fruntea catedrei s-a aflat profesorul D.Skripnicenko, discipol al academicianului V.I.Strucikov. Tematica ştiinţifică a fost consacrată preponderent metodelor de diagnosticare şi tratament al afecţiunilor chirurgicale ale plămânilor.
Şi mai prodigioasă devine activitatea catedrei odată cu venirea în postul de conducător al catedrei a lui Nicolae Anestiadi, ilustru chirurg şi savant, Om Emerit în Știinţe (1956-1968). Trecând prin furnalele medicinii de război, domnul Anestiadi vine să completeze, după demobilizare (1947), numărul de colaboratori autohtoni ai corpului didactic al Insitutului de Stat de Medicină de pe atunci. După susţinerea tezei de doctor în științe medicale „Problema prolongării acţiunii anestezice a novocainei” (1953), Nicolae Anestiadi îşi îndreaptă toată energia şi spiritul creator spre studierea parametrilor homeostaziei în patologia chirurgicală a plămânilor şi a organelor abdominale. Aflat în fruntea catedrei, Domnia sa inaugurează, printr-un şir de lucrări originale, direcţia fiziologică în știința chirurgicală autohtonă. Investigaţiile ştiinţifice întreprinse au stat la baza tezei sale de doctor habilitat „Rezecţia plămânilor în procesele purulente nespecifice” (1964). într-o perioadă relativ scurtă de activitate inimosul savant şi neobositul chirurg a crescut un număr mare de doctori în științe medicale (peste 20), astfel punând temelia şcolii chirurgicale autohtone. Nicolae Anestiadi a pus şi bazele chirurgiei cardiace (1961), aducând-o la nivel avansat pentru acea perioadă, împreună cu un grup de cardiochirurgi cu pregătire specială în şcoala profesorului S.A.Kolesnikov (Moscova) – V.Vasiliev, I.Melnic, B.Golea. În 1964 a inaugurat secţia de chirurgie cardiovasculară, șef conferenţiarul V.Vasiliev. După moartea subită a profesoruluii (1968) conducerea catedrei a fost preluată de conferenţiarul B.Golea, care împreună cu colectivul a dezvoltat tematica ştiinţifică şi tradiţiile clinice ale catedrei. În perioada 1986-1992 şef de catedră a fost profesorul V.Satmari.
În 1992 Catedra de chirurgie de facultate s-a divizat în 2 colective. Catedra de chirurgie nr.1 îşi desfăşoară activitatea sub conducerea lui Gh.Ghidirim, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, academician al AŞM. Tematica ştiinţifică a Catedrei de chirurgie nr.1 este consacrată problemelor afecţiunilor sistemului digestiv – metodelor de diagnostic şi tratament ale bolii ulceroase şi pancreatitei acute. Colectivul catedrei a pus bazele pancreatologiei în Republica Moldova, promovând procedeele organomenajante în tratamentul formelor severe ale pancreonecrozei. A doua problemă importantă de care se preocupă colectivul catedrei este diagnosticul şi tratamentul hemoragiilor de origine ulceroasă.
Din anul 1991 Catedra de chirurgie nr.1 serveşte drept bază pentru pregătirea rezidenţilor-chirurgi. Catedra este în acelaşi timp fondatoarea unei ramuri noi în medicină – chirurgia laparoscopică, organizând prima secţie (şef – conf. A.Ghereg) de acest gen din Republica Moldova (prima colecistectomie laparoscopică a fost efectuată de către A.Ghereg sub conducerea acad. Gh.Ghidirim la 06.12.1992). De asemenea, catedra, pentru prima dată în Republica Moldova, a fondat şi a promovat chirurgia bariatrică şi estetică.
Catedra de chirurgie nr.1 (din 1995 „Nicolae Anestiadi”) are ca bază clinică Spitalul Municipal de Urgenţă, cu cele patru secţii de profil chirurgical şi secţia de endoscopie, secţiile de chirurgie ale Spitalului Asociaţiei Curativ-Sanatoriale a Guvernului Republicii Moldova şi Spitalului Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova. Împreună cu colaboratorii clinicii, colectivul catedrei asigură toată chirurgia de urgenţă în municipiul Chişinău şi parţial în republică. Academicianul Gh.Ghidirim a fondat şi a condus (1993-1995) Secţia de Ştiinţe medicale a AŞM, este membru al Asociaţiei Europene a Chirurgiei de Urgenţă, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe medicale a României, membru de onoare al Societăţii de chirurgie laparoscopică ginecologică.
În perioada 2008-2022 catedra își desfășoară activitatea la trei baze clinice: Institutul de Medicină Urgentă, Spitalul clinic Municipal „Sf.Arhanghel Mihail” și Spitalul republican Asociația Curativ-sanatorială a Guvernului Republicii Moldova (un total de 237 paturi). În cadrul clinicii de Chirurgie în Institutul de Medicină Urgentă sunt deschise secția de chirurgie toracică (2016) și chirurgie vasculară (2017) a câte 20 paturi. Din septembrie 2016 șef de catedră devine Gheorghe Rojnoveanu, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, prorector pentru activitate științifică al USMF „Nicolae Testemițanu”. Ca și adept al tradițiilor catedrei, dânsul continuă direcțiile științifice de bază ale predecesorului său, dezvoltând și alte domenii, cum ar fi: managementul traumatismelor toraco-abdominale, chirurgia hepato-bilio-pancreatică, patologia oncologică, siguranța actului chirurgical etc. În prezent catedra își desfășoară activitatea la baza Institutului de Medicină Urgentă în 5 secții chirurgicale desfășurate, secția de endoscopie (total 155 paturi).
În anul 2025, prin decizia Senatului Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Catedra de chirurgie generală și semiologie nr. 3 și Catedra de chirurgie nr. 1 „Nicolae Anestiadi” au fost unificate sub denumirea comună - Catedra de Chirurgie generală „Nicolae Anestiadi”.
Această reorganizare marchează un moment de continuitate istorică și unitate profesională, prin care se reunesc tradițiile celor mai importante școli chirurgicale din Republica Moldova.
Noua catedră valorifică experiența științifică, clinică și pedagogică acumulată de-a lungul a opt decenii, reafirmând spiritul de excelență promovat de maeștrii Nicolae Anestiadi, Evstafie Cicala, Gheorghe Ghidirim, Eugen Guțu și Gheorghe Rojnoveanu – o veritabilă școală de chirurgie generală, modernă și competitivă, dedicată formării generațiilor viitoare de chirurgi.